Bechtel: Yes, we can’t!

 

Ieri au avut loc doua evenimente mediatice care au avut un element comun: spiritul american. In timp ce Obama prelua biroul oval de la Casa Alba, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, inspecta lucrarile la autostrada Transilvania, construita de the American Corporation Bechtel.

Daca la Washington mesajul era unul pozitiv: Yes, we can!, la Gilau, in judetul Cluj, mesajul era invers. De ce? Pentru ca lucrarile se impotmolesc fie ca nu este expropriat un teren, fie ca nu pot fi deviate niste utilitati (o conducta de gaze, stalpi electrici), din cauza unui teren contaminat sau a alunecarilor de teren.

Una peste alta, cu ochiul meu de nespecialist in chestii tehnice, pot spune ca s-a lucrat la autostrada in cei patru ani si jumatate de cand a inceput constructia. “Greseala” Bechtel a fost ca nu a dat macar 10 km de autostrada asfalatati in folosinta, ca sa se vada, ci au preferat sa lucreze pe toata suprafata, pentru ca la final sa asfalteze de la un capat la celalalt.

Am primit si niste cifre de la Bechtel:

3,1 milioane de metri cubi de material excavat

2,4 milioane de metri cubi de material de umplutura

cea mai lunga structura are 960 de metri

s-au produs 653 de grinzi de tip U si s-au instalat 328. Lungimea grinzilor produse este egala cu cea a unui tren de 1.000 de vagoane.

Cu toate acestea, ceea ce a ramas in urma zilei de ieri in memoria colectiva sunt cei 100 de metri!!! de autostrada asfaltati la nivel de strat de uzura (ultimul strat de bitum care se aplica).  De fapt, cei 100 de metri erau doar o portiune de test si pentru ca nu avea o calitate foarte buna, zona va fi decopertata si va fi facut un nou test.

Foto: Silviu Matei

Extaz si agonie in ciment

Nici n-am urcat bine in topul celor mai mari producatori de ciment din Uniunea Europeana, ca vom scadea din nou. Consumul de ciment, unul dintre principalii indicatori ai pietei constructiilor, a ajuns la circa 600 kg pe cap de locuitor, peste media UE de 550 kg per capita. Detalii aici

Ce inseamna asta? Ca pentru prima data de dupa ‘90 am reusit sa depasim media europeana si sa ajungem in clubul select al celor mai mari 10 producatori de ciment din Europa, situatia care se regasea de altfel si inainte de ‘90.  Motorul principal al cresterii a fost volumul ridicat al investitiilor din piata imobiliara, ajutat pe alocuri de lucrarile de reabilitare din infrastructura si a numarului redus de kilometri de autostrada construit in ultimii 10 ani (peste 170 de kilometri- Bucuresti- Cernavoda si soseaua de centura a Pitestiului).

Romania a avut aceeasi soarta cu tarile care au aderat in 2004 la UE, care ajungeau in scurt timp la consumuri record de ciment, datorita investitiilor din constructii (Grecia ajungea la un consum de 800 kg/ cap de locuitor, Polonia la peste 700 kg/ cap de locuitor etc)

Vestea proasta vine la sfarsit. Consumul de ciment va scadea pentru prima oara in ultimii 10 ani, cu alte cuvinte de  cand au intrat marii jucatori straini -Lafarge, Holcim si HeidelbergCement, dar aceasta tendinta este inregistrata la nivelul intregului continent.