Criza din Spania impinge 100.000 romani inapoi in tara

Probleme pe care le are Spania din cauza crizei financiare i-a determinat pe romanii care lucreaza acolo sa se gandeasca tot mai serios la intoarcerea in tara. Deja grupul spaniol Cosmos, specializat in consultanta si recrutare, negociaza cu patronatele din constructii aducerea a aproximativ 100.000 de muncitori romani care lucreaza in Spania, pe fondul recesiunii din Peninsula Iberica. Detalii aici

Cei 100.000 de muncitori reprezinta circa 10% din totalul romanilor care muncesc acolo (desi sunt inregistrati oficial circa 728.900, in Spania lucreaza peste un milion de romani), adica cei care fie nu lucreaza de mult timp acolo, fie intampina probleme serioase de adaptare. In prezent sunt circa 25.000 de someri romani in Spania, care prefera sa ramana acolo, pentru a primi un somaj de circa 800-1.000 de euro, decat sa se intoarca in tara.

Cum arata situatia acum in Spania am mai scris aici, insa lucrurile s-au mai agravat intre timp. Piata imobiliara a inregistrat o scadere dramatica, care i-a afectat puternic si pe romanii care aveau contractate credite ipotecare acolo. Din aceasta cauza multi dintre ei nici nu pot sa se intoarca, pentru ca sunt legati de sistemul bancar spaniol. In plus, romanii care s-au stabilit acolo si-au inscris copii la scolile din Spania si va fi foarte dificil sa-i mai convinga sa se intoarca la sistemul de invatamant din Romania.

Cine va castiga: infrastructura sau criza?

Vanzarile de locuinte se afla intr-un blocaj de la inceputul anului, investitorii evita sa inceapa proiecte noi, iar banii lipsesc de pe piata imobiliara. In acest context, unde ar putea fi gasite resurse de crestere a pietei constructiilor in 2009?

Infrastructura se afla intr-o criza continua de 18 ani daca luam in calcul ca in prezent sunt 263 de kilometri de autostrada – din care 66 de kilometri au fost construiti in ultimii patru ani. In conditiile in care piata imobiliara se afla in declin, avand in vedere numarul redus de tranzactii derulate anul acesta in comparatie cu nivelul record din 2007, pornirea proiectelor majore de infrastructura va deveni una dintre principalele resurse de crestere economica in 2009.

Bineinteles, acest lucru se va intampla doar daca viitorul guvern va avea ca prioritate scoaterea proiectelor din zona nisipurilor miscatoare a exproprierilor, autorizatiilor de mediu sau a descarcarilor arheologice.

Dar mai multe detalii despre situatia infrastructurii (by the way, anul acesta nu s-a dat in folosinta niciun kilometru de autostrada), in viitorul numar al revistei Business Construct, care va aparea maine impreuna cu Ziarul Financiar.

Iata si principalele titluri din revista:

-Cum vor arata mallurile viitorului

-Exportul, sursa de crestere cand piata de sanitare stagneaza

–Recul pe piata de profile PVC

-Cum se cheltuiesc 20 mld. euro de la UE

In alta ordine de idei, numarul asta am schimbat lay-out-ul, asa ca astept critice, pareri pe adresa „redactiei”

Cum vede un laureat Nobel criza financiara

Eu recunosc. Nu mai pot cu criza asta. In fiecare zi e criza. Zilele trecute am fost la un restaurant ca sa mananc si sa ma relaxez. Cel putin asa credeam. In schimb, am avut „norocul” ca la o masa apropiata sa fie cinci doamne care… n-o sa credeti…vorbeau despre criza:

„Draga, n-o sa mai fie mutari spectaculoase pe salarii cu 50% mai mari, ca in anii trecuti. Chiar citeam astazi in Ziarul Financiar (asa a zis, nu fac reclama), ce se intampla in Marea Britanie, unde foarte multi si-au pierdut locurile de munca si au ajuns someri”… si discutiile au continuat.

In concluzie, nu ma mai duc in restaurante si mananc seara la shaormarie, unde se discuta alte lucruri mai interesante: „cu sos picant? usturoi punem?”

Sa trecem la treburi mai serioase si sa vedem ce zice Paul Krugman, profesor de stiinte economice si relatii internationale la Universitatea Princeton si laureatul Premiului Nobel pentru economie in 2008, despre criza internationala si impactul asupra pietei rezidentiale. Iata si un rezumat:

„Spargerea bulei imobiliare a dus la pierderi masive pentru oricine a cumparat active care aveau la baza ipoteci; acele pierderi au lasat multe institutii financiare cu prea multe datorii si prea putine fonduri ca sa furnizeze creditele de care are nevoie economia sa se dezvolte; institutiile financiare cu probleme au incercat sa-si acopere datoriile si sa-si suplimenteze capitalul prin vanzarea de active, dar aceasta a dus la scaderea preturilor, reducandu-le capitalul si mai mult”

Scadere de 12% la apartamentele vechi, dar vin din urma si cele noi

Indexul ZF referitor la evolutia preturilor la apartamente vechi indica in septembrie o scadere de 12% a pretului mediu fata de luna ianuarie, situatie confirmata si de indicele BREI realizat de compania de consultanta Colliers. In plus, indicele BREI anunta si prima scadere pentru apartamentele noi, un fapt inedit daca ne gandim la evolutia de pana acum a vanzarilor la locuinte, care se vindeau chiar si din faza de proiect.

Pornind de la aceste date, vedem ca impactul inaspririi conditiilor de creditare a lovit puternic in preturile locuintelor, insa in realitate costul de achizitie a unei locuinte vechi revine la o valoare mai apropiata de cea reala, in conditiile in care speculatorii au fost cei care au facut legea pe piata imobiliara. Spre exemplu, indicele ZF este calculat in functie de anunturile postate pe anuntul.ro, unul dintre cele mai mari siteuri specializate in vanzarea si inchirierea de locuinte, insa preturile la care se realizeaza intr-adevar tranzactiile sunt de fapt mai reduse, pentru ca negocierile de cumparare a unei locuinte au devenit mai dure.

Cine pierde in aceste conditii? Cei care au cumparat locuinte anul trecut, cand erau la o valoare maxima, si vor sa le vanda in prezent. Dar, foarte multe apartamente au fost cumparate in urma cu 3-5 ani, cand preturile variau intre 30.000-60.000 de euro, ceea ce inseamna ca sunt in continuare „castigatori” pe aceasta piata. Vor aparea probleme doar cand pretul apartamentelor vechi va scadea atat de mult incat se va situa sub valoarea lor reala, care se situeaza in prezent la circa 1.000-1.500 de euro, in functie de finisaje, locatie si vechimii imobilului.