Strategie de criza: CFR Calatori cumpara locomotive de viteza, care n-au pe unde sa mearga

CFR Calatori vrea sa cumpere intre una si trei locomotive, care sa circule cu viteza maxima de 200 km/h. Prima intrebare care apare este pe unde va merge aceasta locomotiva cu 200 km/h? 

Singurul loc in care un tren poate atinge viteza de 200 km/h este poligonul de Incercari Feroviare de la Faurei, inaugurat anul trecut de fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban. Poate se vor plimba pe acolo cu ele.
Decizia se justifica poate in contextul in care anul viitor urmeaza sa fie finalizate lucrarile de modernizare a tronsonului de cale ferata Bucureti-Constanta, pe care se va putea circula cu 200 km/h. Si nici pe aceasta ruta nu poate fi atinsa viteza de 200 km/h, pentru ca este proiectata pentru 160 km/h. Insa de ce sa cumpere „super-locomotivele” acum in criza, cand ar putea sa investeasca banii in modernizarea vagoanelor sau in imbunatirea serviciiilor CFR Calatori?

Detalii despre locomotiva minune aici

Update:Mai multe case la tara, decat la oras

In ultimii 10 ani au fost construite mai multe locuinte in mediul rural si in zonele peri-urbane, decat in interiorul oraselor, potrivit datelor de la statistica, situatie care s-a mentinut si in primul semestrul al anului.

Cum s-a ajuns ca circa 55% din locuinte sa fie la tara? Prin investitiile „capsunarilor”, care au plecat de la tara si au ales sa construiasca locuintele tot in satul natal, dupa modelul lui Creanga, „decat codas la oras mai bine in satul tau fruntas”, dar si prin migrarea orasenilor catre zonele peri-urbane ale oraselor mari.

Dupa o discutie interesanta cu producatori si distribuitori de materiale de constructii in cadrul sesiunilor ZF Expert, maine va fi publicat un articol mai amplu legat de „casa la tara, un business neafectat de criza”. Detalii aici

Proiectul Baneasa, de la servetel la DNA

Conceptul proiectului Baneasa, detinut de Universitatea de Agronomie si un grup de firme controlat de omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, a fost facut in anul 2000 intr-o seara pe un servetel. Cei care au realizat prima schita a proiectului au fost Puiu Popoviciu si Michael Lloyd, fostul CEO al companiei Baneasa Investments, care s-a retras anul acesta din conducerea companiei, pornind o afacere proprie. Povestea aici
De la macheta facuta pe servetel, proiectul a ajuns unul dintre cele mai mari din tara si cuprinde un centru comercial denumit Baneasa Shopping City, cu o suprafata inchiriabila de 85.000 de metri patrati, un hipermarket Carrefour, un magazin Bricostore, un centru comercial IKEA, un magazin Mobexpert, o suprafata de birouri de circa 30.000 mp si circa 227 de apartamente.

Astazi, modalitatea in care a fost semnat acordul pentru dezvoltarea proiectului Baneasa este anchetata de DNA, care il acuza pe Popoviciu si pe Ioan Alecu, fostul rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti (USAMVB), de abuz in serciciu. Iata cum unul dintre cei mai discreti oameni de afaceri din Romania, care s-a ferit sa dea declaratii si interviuri, a ajuns intr-o singura zi unul dintre cei mai cunoscuti de pe piata locala. Detalii aici

Cu ocazia acestui „intamplari nefericite”, asa cum a descris-o Popoviciu la iesirea de la Curtea de Apel, au aparut insa si tot felul de informatii gresite in presa, asa cum se intampla de obicei la astfel de evenimente.

Un exemplu este Cotidianul care prezinta pompos un articol despre livada cu case de aur si da o poze cu niste case din Baneasa, care nu apartin proiectului, unde s-au construit pana acum doar apartamente. La acest exemplu se adauga numeroasele interpretari gresite ale numelui din partea reporterilor „Popovici” in loc de „Popoviciu”, precum si prezentarea proiectului Baneasa Rezidential in loc de Baneasa, care are in prezent mai mult o componenta comerciala decat una rezidentiala, fiind construite doar 227 de apartamente, din totalul de 4.500 de locuinte anuntate.

Practic, institutiile media au fost prinse nepregatite in fata acestui episod, prezentarile fiind facute de cele mai multe ori fara o documentare in prealabil despre proiectul Baneasa si afacerile omului de afaceri Puiu Popoviciu.

Situatia din constructii nu este asa rea

Desi previziunile privind evolutia pietei constructiilor in 2009 sunt sumbre, iar vanzarile producatorilor de materiale de constructii au scazut chiar si cu 30-40% in primele luni ale anului, piata constructiilor a fost pe plus in ianuarie.

Volumul lucrarilor de constructii a crescut in prima luna a anului cu 8,8% fata de luna ianuarie din 2008, pe fondul majorarii cu aproape 13% a lucrarilor de constructii noi, potrivit datelor Institutului National de Statistica.  Detalii aici

In plus, a crescut si numarul de autorizatii de constructie cu 2,4% in ianuarie, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cum a fost posibila totusi cresterea din ianuarie? Pentru ca in luna decembrie erau in constructie peste 140.000 de locuinte, ale caror lucrari nu se puteau bloca toate odata. Probabil si in luna februarie va fi o usoara crestere, insa sectorul constructiilor este unul sezonier, astfel incat abia in lunile de primavara vom vedea in ce stadiu se afla cu adevarat  piata constructiilor. Datele despre numarul de case construite in 2008 aici

Ce poti sa faci cu 200 de lei in perioade de criza?

Compania irlandeza Blackpearl Property a achizitionat cu doar 200 de lei proiectul viitorului centru comercial Zenith din Ploiesti de la fondul de investitii britanic Lewis Charles. Cum a fost posibil asa ceva?

Lewis Charles a acumulat datorii de circa 20 de milioane de euro la firma Retail Park Magnolia, care detinea terenul de circa 10 hectare pe care se va dezvolta proiectul Zenith, si nu reusea sa faca rost de finantare, din cauza blocajului din sistemul bancar. Detalii aici

Cu toate acestea Lewis Charles va primi 50% din profitul ulterior al proiectului, mai ales ca irlandezii de la Blackpearl sunt parteneri de afaceri si pentru un proiect rezidential cu 1.200 de case in Mogosoaia.

Probabil ca in urmatoare perioada vom vedea tot mai des astfel de tranzactii, in care proprietarii de proiecte vor vinde participatii pentru a scapa de datorii si de un eventual faliment. De altfel, aceasta tendinta a fost remarcata de marii dezvoltatori imobiliari inca de la inceputul lunii martie. Scenariile pesimiste aici

Un apartament cu patru camere in Berceni, vandut la jumatate de pret

Un proprietar cerea in februarie 2008 un pret de 140.000 de euro pentru un apartament cu patru camere confort 1 din Berceni, dar l-a vandut abia acum pentru jumatate din suma ceruta anul trecut – 72.000 de euro, potrivit unui anunt al site-ului anunturiparticulari.ro.

Acesta este un caz aparte, insa pretul mediu al apartamentelor cu patru camere a scazut cu 20% pana la 162.000 de euro de la 194.300 de euro in februarie anul trecut.

Ce prevede si ce a omis noua lege a achizitiilor publice

Una dintre cele mai asteptate modificari de lege, cea a cadrului legislativ privind achizitiile publice, va reduce birocratia greoaie din domeniu si termenele de solutionare a unei contestatii. Insa nu va rezolva una dintre cele mai mari probleme actuale, respectiv criteriul de alegere a castigatorului care ofera cel mai mic pret, ce permitea firmelor ajutate politic sa castige cu preturi de dumping, uneori chiar si cu 30-40% sub valoarea calculata de proiectant. Detalii aici

Iata care sunt pe scurt prevederile noii ordonante de urgenta, care urmeaza sa fie dezbatuta in Parlament:

Au fost reduse termenele astfel incat termenele pentru procedura de organizare a licitatiei sa fie reduse la 30 de zile in conditiile in care, in prezent, aceste proceduri pot dura pana la 380 de zile

In cazul in care o licitatie este contestata in instanta, se instituie o taxa de timbru in cuantum de 2% din valoarea estimata a achizitiei publice, pentru persoana fizica sau juridica care depune contestatia

Se reduc termenele de analiza a ofertelor de catre autoritatile contractante la 20 de zile. Doar in cazuri temeinic motivate, autoritatea contractanta poate prelungi perioada de evaluare cu cel mult 20 de zile.

Va fi infiintata o comisie de evaluare a Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC), un organism independent si impartial, care va fi constituita din  5 membri.

Creste de la 10.000 de euro la 15.000 de euro valoarea achizitiei pe care o poate face direct o autoritate publica

Valoarea contractului pentru care o autoritate poate aplica procedura de
cerere de oferte urca de la 75.000 de euro, la 100.000 de euro

Numar aniversar Business Construct

Revista Business Construct (de la care a pornit acest blog) implineste maine doi ani de cand apare ca supliment al Ziarului Financiar, perioada in care a surprins evolutia pietei constructiilor in cel mai bun moment de dupa ’90, cand a inregistrat cresteri anuale de 30%, iar afacerile cresteau intr-un ritm spectaculos. Insa dupa acest galop de crestere a venit primul test de maturitate pentru jucatorii din constructii – criza imobiliara. Revista o sa o gasiti maine aici

Iata cateva dintre titlurile articolelor care vor aparea maine:

Infrastructura, eterna promisiune

Ministerul Transporturilor si-a propus pentru anul acesta sa salveze somerii din constructii, care si-au pierdut locurile de munca din cauza crizei imobiliare, insa fondurile prevazute de la bugetul de stat infrastructura sunt suficiente doar pentru vopsirea si semnalizarea drumurilor existente.

Sezon de jogging in arhitectura

Fluxul investitiilor in piata constructiilor va fi influentat puternic de criza financiara si va trece de la realizarea de imobile noi la reparatii, de la proiecte mari la cele cu o amploare mai mica si de la proiectele cu finantare privata la cele de stat. Astfel, arhitectii vor trece de la o alergare cat ii tineau puterile, la un jogging mai relaxant. Detalii aici

Cum se construieste o locuinta bioclimatica

Conceptul de arhitectura durabila si de utilizare a bioconstructiilor este aproape inexistent pe piata locala, ansa odata cu cresterea costurilor cu energia si a celor de mentenanta a unei cladiri, interesul pentru astfel de proiecte este an crestere.

Cum se inchide un oras

Instantele judecatoresti din Brasov au decis sa retrocedeze unui brasovean o portiune de 460 de metri patrati aflata sub pasajul din zona Darste din Brasov, cel care leaga DN1, DN1A si centura ocolitoare a Brasovului. In aceste conditii, pasajul trebuie sa fie daramat si se va bloca astfel una dintre cele mai importante iesiri din oras. Detalii aici

Mai jos scriam ca o alta instanta din tara, de data asta din Bucuresti, a decis ca pasajul Basarab, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructura incepute dupa 1990, nu este de utilitate publica, in urma unei actiuni pornite de doua ONG-uri. Ulterior, s-a gasit o portita in acest caz, prin noua lege 184/2008, privind proiectele majore de infrastructura, care spune clar ca orice drum national, judetean sau local este de utilitate publica. Iar, intr-un final, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a votat pentru exproprierea celor sase terenuri ramase, dintr-un total de 104. Deznodamantul aici

In concluzie, legislatia functioneaza, numai ca functioneaza intr-un mod foarte intortocheat. Sunt curios ce solutie se va gasi in cazul pasajului de la Brasov.

Tara blocajelor

Ce se intampla in Romania in constructii cand este o criza internationala? Totul se blocheaza. Dar nu neaparat pentru ca nu sunt bani, ci pentru ca a reaparut simtul civic. „Haideti sa blocam proiectele care sunt deja incepute!”, cam aceasta este mai nou tendinta a ONG-urilor, fundatiilor, uniunilor si lista poate continua.

Iata primul exemplu: Curtea de Apel Bucuresti a respins azi,prin hotarare irevocabila, recursul formulat de Primaria Capitalei impotriva deciziei din aprilie 2008, luata de Tribunalul Bucuresti, potrivit careia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publica, in urma unei actiuni pornite de Centrul de Resurse Juridice si Fundatia Terra Mileniul III. Detalii aici

Altfel spus, sa punem si mai multe bete in roate unui proiect care si asa are multe probleme! Motivele fundatiilor, oricat ar fi de intemeiate, au venit prea tarziu. Vom avea astfel inca un mastodont neterminat intr-o zona semi-centrala a Bucurestiului, care va bloca traficul si isi va pune amprenta pe imaginea orasului.

Al doilea exemplu: Uniunea Arhitecţilor din Romania (UAR) apreciaza ca realizarea proiectului Dambovita Center in forma sa actuala ar fi contrara interesului pe termen lung al Capitalei si propune o serie de modificari pentru ca ansamblul sa fie nu numai unul profitabil, ci si unul cu valoare culturala. Proteste si detalii aici. Astfel, apar alte piedici la un proiect unde in sfarsit au inceput lucrarile de constructie.

Nu mai amintesc de proiectul Cathedral Plaza, blocat din iulie 2007, in urma unor demersuri incepute de Catedrala Sf. Iosif.

Cele trei exemple se alatura altor proiecte precum Biblioteca Nationala (care a fost licitat, dar in urma unei contestatii se va relua procedura) sau proiectul Esplanada, care a fost pasat intre Ministerul Transporturilor si Primaria Capitalei. 

Nu vreau sa apar dezvoltatorii proiectelor de mai sus, dar jongleriile dintre diversele institutii ale statului si ONG-uri pentru a incepe sau a bloca un proiect au condus de cele mai multe ori la imaginea actuala de oras trist a Bucurestiului, care este presarat si la 20 de la Revolutie de santiere incepute si neterminate.